Contact rapid: |
||
Telefon: |
021.320.20.37 |
|
Email: |
office@cmmh.ro |
|
Adresa: |
Calea 13 Septembrie, nr. 193, Sector 5, Bucuresti, 050733, Romania |
Trebuie stiut faptul ca dermatita seboreica este o afectiune inflamatorie superficiala destul de des intalnita, care evolueaza cu perioade de exacerbare si remisiune, cu distributie si tablou clinic tipice si care afecteaza tegumentul din zonele bogate in glande sebacee, in special scalpul, fata, pliurile nazolabiale, sprancenele si regiunile postauriculara, toracele anterior si toracele postero-superior.
Fumatul, este un factor nociv pentru organism si dupa cum bine stim acesta dauneaza grav sanatatii.
Probabil orice fumator a incercat cel putin o data in viata sa renunte la fumat, iar odata adoptata aceasta decizie a resimtit si efectele negative ale renuntatului la fumat. Acestea apar in momentul in care ogranismul nu mai primeste nicotina (subtanta de care devine dependent prin fumat) si se manifesta prin dureri de cap, tremuratul mainilor, scaderea puterii de concentrare si chiar irascibilitate.
Legea nr. 100 din 26/05/1998 privind asistenta de sanatate publica
Publicat in monitorul oficial, Partea I, nr. 204 din 01.06.1998
Promulgat prin Decret nr. 173 din 25/05/1998
A se vedea si Lege nr. 36 din 08/03/1999 Articolul 39
Hotarâre nr. 892 din 14/12/1998 Articolul 4
Hotarâre nr. 892 din 14/12/1998 Anexa 1
Statut din 14/12/1998
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. – (1) Asistenta de sanatate publica cuprinde activitati care se adreseaza comunitatii sau individului în vederea protectiei comunitare, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei.
(2) Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de sanatate sau din contributiile directe ale beneficiarilor, dupa caz, potrivit legii.
(3) Asistenta de sanatate publica cuprinde activitatile care se desfasoara în scopul prevenirii îmbolnavirilor, promovarii si asigurarii sanatatii populatiei, precum si al controlului aplicarii normelor de igiena, antiepidemice si de sanatate publica.
(4) Asistenta de sanatate publica este asigurata de Ministerul Sanatatii prin unitati specializate proprii sau private, conform legii.
Art. 2. - Asistenta medicala curativa se asigura în cadrul unui sistem de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii, dupa cum urmeaza:
a) asistenta medicala primara, prin cabinete medicale de stat sau private;
b) asistenta medicala de specialitate, prin cabinete medicale, spitale, centre de diagnostic si tratament, centre de sanatate sau alte unitati de profil, de stat sau private.
Art. 3. - Activitatea de recuperare medicala se organizeaza la toate nivelurile de acordare a asistentei medicale, precum si prin institutii specializate.
Art. 4. - Asistenta medicala de urgenta se asigura la toate nivelurile de asistenta medicala, precum si prin unitati destinate acestui scop.
Art. 5. - Unitatile de asistenta sociala în care se acorda asistenta medicala sunt: cresele, leaganele de copii si caminele-spital.
Art. 6. - Asistenta medicala de hemotransfuziologie sau alte servicii si prestatii autorizate se asigura prin unitati specializate în acest scop.
Art. 7. - Activitatile medicale prevazute la art. 2, 3 si 4 se finanteaza din bugetul asigurarilor sociale de sanatate, conform prevederilor Legii nr. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate, iar cele de la art. 1 alin. (3) si (4), art. 5 si 6 se finanteaza de la bugetul de stat, de la bugetele locale, precum si din contributiile directe ale beneficiarilor, dupa caz, potrivit legii.
CAPITOLUL II
Autoritatile din domeniul asistentei de sanatate publica
Art. 8. - Ministerul Sanatatii, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, este autoritatea centrala din domeniul asistentei de sanatate publica.
Art. 9. - Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt unitati descentralizate ale Ministerului Sanatatii, cu personalitate juridica, reprezentând autoritatea de sanatate publica la nivel local. În mod similar se pot organiza directii de sanatate publica în cadrul ministerelor cu retea de sanatate proprie, care colaboreaza cu unitatile descentralizate ale Ministerului Sanatatii.
Art. 10.
(1) Institutele de sanatate publica din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara, precum si Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate sunt institutii publice, cu personalitate juridica, care se organizeaza de catre Ministerul Sanatatii, în scopul de a îndeplini rolul de for tehnic si profesional al Ministerului Sanatatii, pentru elaborarea si fundamentarea stiintifica si profesionala a strategiilor specifice de politica sanitara a Ministerului Sanatatii.
(2) Institutele mentionate la alin. (1) vor elabora propuneri metodologice pentru programele nationale de sanatate publica, împreuna cu directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si cu Colegiul Medicilor din România, pentru realizarea acestor programe.
Art. 11. - Centrul de Calcul si Statistica Sanitara este institutia de specialitate din structura Ministerului Sanatatii, finantata de la bugetul de stat, care are ca principala atributie organizarea sistemului informational si informatic si activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei.
CAPITOLUL III
Atributiile autoritatilor din domeniul asistentei de sanatate publica
Art. 12. - Ministerul Sanatatii, ca autoritate centrala în domeniul asistentei de sanatate publica, are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza norme de organizare si functionare a unitatilor care asigura asistenta de sanatate publica;
c) aproba normele tehnice cuprinse în programele nationale de sanatate publica, prevazute în anexa nr. 2;
d) elaboreaza norme privind organizarea si functionarea inspectiei sanitare de stat;
e) împuterniceste personalul sanitar care urmeaza sa îndeplineasca sarcinile de inspectie sanitara de stat;
f) participa la acreditarea unitatilor sanitare care presteaza servicii pentru autoritatile din domeniul asistentei de sanatate publica;
g) înfiinteaza si desfiinteaza filiale ale institutelor din domeniul asistentei de sanatate publica de interes national sau local;
h) organizeaza sistemul informational din domeniul asistentei de sanatate publica si modul de raportare a datelor pentru cunoasterea starii de sanatate a populatiei;
i) prezinta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului privind starea de sanatate a populatiei tarii;
j) fundamenteaza necesarul de resurse financiare pentru asistenta de sanatate publica;
k) reprezinta statul român în relatiile cu organismele internationale din domeniul sanatatii publice;
l) tipareste si gestioneaza legitimatiile nominale pentru persoanele împuternicite sa exercite inspectia sanitara de stat.
Art. 13. - (1) Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt institutii publice cu personalitate juridica, care îsi desfasoara activitatea pe plan local, în scopul realizarii politicilor si programelor nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva si a inspectiei sanitare de stat, a monitorizarii starii de sanatate si a organizarii statisticii de sanatate, precum si a planificarii si derularii investitiilor finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate.
(2) Regulamentul de functionare si organigrama directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti se aproba de catre Ministerul Sanatatii.
Art. 14. - Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti organizeaza si controleaza punerea în aplicare a programelor nationale de sanatate publica cuprinse în anexa nr. 1.
Art. 15. - Directiile de sanatate publica organizeaza si supravegheaza activitatea de medicina preventiva din teritoriul judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti, îndeplinind urmatoarele activitati:
a) cerceteaza si evalueaza starea de sanatate a populatiei, studiaza calitatea factorilor de mediu si stilul de viata, în vederea prevenirii îmbolnavirilor si promovarii sanatatii;
b) informeaza populatia si autoritatile administratiei publice locale despre factorii de risc asupra sanatatii din mediul înconjurator si despre masurile care vor fi aplicate pentru reducerea riscurilor de îmbolnavire si de prevenire a unor îmbolnaviri cauzate de factorii de mediu;
c) emit avize si autorizatii sanitare de functionare, solicitate, potrivit legii, pentru obiective economice sau social-culturale care urmeaza a fi amplasate, construite sau amenajate în teritoriu, potrivit normelor aprobate de Ministerul Sanatatii;
d) efectueaza determinari pentru supravegherea poluarii aerului, a apei, a solului, a poluarii sonore a zonelor de locuit si a locurilor de munca;
e) organizeaza depistarea bolnavilor cu boli infectioase, supravegherea contactilor, luând masuri de aplicare a tratamentului necesar;
f) organizeaza si supravegheaza realizarea, pe baza calendarului national, a vaccinarilor obligatorii si a celor facultative, cu respectarea normelor tehnice de vaccinare;
g) analizeaza morbiditatea din teritoriu cauzata de boli infectioase si transmit Ministerului Sanatatii rapoarte periodice, conform normelor stabilite de acesta, având dreptul sa instituie carantina pe raza teritoriului, în cazurile în care se impune o asemenea masura;
h) organizeaza, îndruma si controleaza activitatea de depistare, tratament si prevenire a bolilor cu transmitere sexuala, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii;
i) asigura depistarea infectiilor HIV, HBV, HCV si a altor infectii virale transmise prin sânge si controleaza aplicarea normelor legale în vigoare pentru asistenta medicala si tratament corect;
j) organizeaza depistarea bolnavilor de tuberculoza, supravegheaza tratamentul bolnavilor si al contactilor, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii, si raspund de realizarea programului de prevenire a tuberculozei;
k) organizeaza, îndruma si controleaza activitatea de depistare a bolilor profesionale si supravegheaza tratamentul bolnavilor, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii;
l) organizeaza, potrivit normelor Ministerului Sanatatii, depistarea precoce a tumorilor maligne, a unor boli cronice, cum sunt: diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile psihice, bolile renale etc., stabilite în programele nationale de sanatate publica, si raspund de realizarea masurilor cuprinse în programe;
m) initiaza, proiecteaza si implementeaza programe locale de sanatate publica.
Art. 16. - În colaborare cu autoritatile locale, cu institutii de invatamânt si organizatii guvernamentale si neguvernamentale, directiile de sanatate publica teritoriale organizeaza actiuni de educatie pentru sanatatea populatiei.
Art. 17. - Directiile de sanatate publica teritoriale controleaza respectarea conditiilor de igiena, potrivit anexei nr. 2, si a normelor de aplicare elaborate de Ministerul Sanatatii.
Art. 18. - Directiile de sanatate publica teritoriale coordoneaza serviciile de salvare din teritoriu, organizeaza si coordoneaza asistenta medicala în caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite.
Art. 19. - În colaborare cu Colegiul Medicilor din România, directiile de sanatate publica teritoriale supravegheaza asistenta de medicina legala în teritoriul judetului sau al municipiului Bucuresti, dupa caz.
Art. 20. - Directiile de sanatate publica teritoriale organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale, întocmesc rapoarte care sunt puse la dispozitie Ministerului Sanatatii si autoritatilor locale, potrivit legii, respectându-se confidentialitatea datelor referitoare la persoane.
Art. 21. - La cererea unor persoane fizice sau juridice, directiile de sanatate publica teritoriale efectueaza servicii privind sanatatea publica, potrivit dispozitiilor legale.
Art. 22. - Institutele de sanatate publica, precum si Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate sunt institutii publice cu personalitate juridica, care îsi desfasoara activitatea pe baza unui statut si a unei organigrame aprobate prin ordin al ministrului sanatatii, si au urmatoarele atributii:
a) asigura fundamentarea stiintifica a politicii sanitare si a strategiilor din domeniul prevenirii îmbolnavirilor, promovarii si apararii sanatatii populatiei;
b) efectueaza studii în domeniul sanatatii publice si al conducerii sistemului de sanatate;
c) elaboreaza proiecte de norme, metodologii si instructiuni privind sanatatea publica;
d) asigura consultanta de specialitate si colaboreaza cu autoritatile publice, cu celelalte unitati sanitare, inclusiv de asistenta medicala primara, cu institutiile de învatamânt medical universitar, în domeniul asigurarii sanatatii publice;
e) colaboreaza cu organizatiile si institutiile internationale care desfasoara activitati de sanatate publica;
f) participa la procesul de învatamânt medical de specializare si perfectionare în domeniul sanatatii publice si al managementului serviciilor de sanatate;
g) institutele medicale de specialitate efectueaza examene clinice si expertize medicale, elibereaza certificate cerute de autoritatile publice, precum si de catre persoane fizice sau juridice, si efectueaza expertize sanitare în unitatile economice si în institutiile publice;
h) efectueaza expertize, asigura asistenta tehnica si realizeaza servicii, ia solicitarea unor persoane fizice sau juridice, pentru produsele care sunt supuse obligatiei de inregistrare si autorizare, precum si la cerere, în domeniile de competenta specifice.
CAPITOLUL IV
Exercitarea inspectiei sanitare de stat
Art. 23. - (1) Exercitarea inspectiei sanitare de stat se realizeaza de catre persoane împuternicite de Ministerul Sanatatii. (2) Activitatea de inspectie sanitara de stat este finantata de la bugetul de stat, din fondurile alocate Ministerului Sanatatii.
(3) Responsabilitatea organizarii, precum si coordonarea activitatii inspectiei sanitare de stat se realizeaza de catre secretarul de stat desemnat prin ordin al ministrului sanatatii.
(4) Persoanele împuternicite de catre Ministerul Sanatatii pentru exercitarea inspectiei sanitare de stat au urmatoarele obligatii:
a) sa solicite unitatilor controlate documentele si informatiile necesare evaluarii riscurilor pentru sanatate, precum si înlaturarea deficientelor de igiena constatate;
b) sa dispuna suspendarea temporara a activitatii pâna la remedierea deficientelor, precum si retragerea autorizatiei sanitare de functionare;
c) sa dispuna suspendarea lucrarilor de constructii, montaj, amenajari, în cazul în care nu se respecta clauzele stabilite prin avizul sanitar sau în normele de igiena;
d) sa opreasca sau sa conditioneze darea în consum public a alimentelor care nu corespund normelor de igiena, precum si folosirea obiectelor, a materialelor sau a substantelor care, prin natura sau prin modul lor de utilizare, pericliteaza sanatatea populatiei;
e) sa recolteze probe necesare evaluarii riscului pentru sanatate;
f) sa dispuna masuri speciale pentru bolnavii, suspectii si contactii de boli transmisibile sau purtatorii de germeni patogeni, precum si alte masuri cu caracter obligatoriu pentru prevenirea si combaterea bolilor transmisibile si profesionale;
g) sa opreasca folosirea preparatelor biologice, de diagnostic, profilaxie, tratament, care se dovedesc necorespunzatoare sau nocive sanatatii;
h) sa constate si sa sanctioneze contraventiile privind normele de igiena, conform legii;
i) sa participe la alte activitati specifice, impuse de riscul deteriorarii starii de sanatate a populatiei.
(5) inspectorii sanitari de stat au dreptul sa intre în unitati de orice tip din raza lor de activitate si în locuinte particulare numai cu acordul celor care ocupa locuinta sau cu autorizarea procurorului, pentru efectuarea controlului sanitar sau pentru instituirea masurilor de prevenire ci combatere a bolilor transmisibile.
(6) Concluziile activitatii desfasurate, abaterile de la normele legale constatate, recomandarile si termenele de înlaturare a deficientelor, precum si alte masuri legale aplicate sunt consemnate în procese-verbale sau acte legale de sanctionare si sunt comunicate celor în cauza, respectiv sunt raportate Ministerului Sanatatii sau Guvernului, dupa caz.
Art. 24. - Cetatenii, precum si conducatorii de unitati sunt obligati sa respecte întocmai normele de igiena si sanatate publica, sa ofere informatiile solicitate si sa aplice masurile stabilite privind instituirea conditiilor pentru prevenirea îmbolnavirilor si pentru promovarea sanatatii individului si a populatiei.
CAPITOLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 25. - Directiile de sanatate publica judeteana si a municipiului Bucuresti se vor înfiinta pâna la data de 1 ianuarie 1999 prin reorganizarea actualelor directii sanitare judetene si inspectorate de sanatate publica. conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii.
Art. 26. - Pentru servicii de asistenta de sanatate publica, efectuate la cererea unor persoane fizice si juridice, se percep tarife potrivit actelor normative în vigoare.
Art. 27. - Veniturile proprii constituie surse extrabugetare care se folosesc în conditiile legii.
Art. 28. - Agentii economici si celelalte persoane juridice sunt obligate sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru:
a) efectuarea examenului medical la angajarea în munca si a controlului periodic, conform normelor de sanatate publica si securitate în munca;
b) aplicarea normelor legale de igiena;
c) aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie, dezinsectie si deratizare periodica.
Art. 29. - Orice persoana aflata pe teritoriul României are obligatia sa se supuna masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile, sa respecte si sa aplice normele de igiena.
Art. 30. - (1) Informatiile privind sanatatea persoanelor se pastreaza la directiile de sanatate publica teritoriale, precum si la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara si, dupa caz, la institutele de sanatate publica si pot fi folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evaluarii starii de sanatate a populatiei. Folosirea în alte scopuri a informatiilor înregistrate se poate admite numai daca este îndeplinita una dintre urmatoarele conditii:
a) exista o dispozitie legala în acest sens;
b) acordul persoanei în cauza;
c) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnavirii unei persoane sau a comunitatii, dupa caz;
d) stabilirea vinovatiei în cadrul unei infractiuni prevazute de lege.
(2) Pastrarea confidentialitatii informatiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care au acces la acestea, prin activitatea pe care o desfasoara, în mod direct sau indirect.
Art. 31. - Nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (4) si (5), precum si ale art. 24, 29 si 30 atrage raspunderea contraventionala sau penala, potrivit legii, dupa caz.
Art. 32. - Pentru situatii speciale cu implicatii asupra sanatatii publice se constituie, de catre Ministerul Sanatatii, o rezerva de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide si alte materiale specifice. Normele metodologice de constituire, pastrare si utilizare a rezervei se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.
Art. 33. - Ministerul Sanatatii va elabora programele nationale de sanatate publica si normele tehnice stabilite în anexe. Programele nationale de sanatate publica vor fi revizuite, anual, de catre Ministerul Sanatatii, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România.
Art. 34. - Ministerele cu retea sanitara proprie vor aplica prevederile prezentei legi.
Art. 35. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 36. - La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga art. 1-15, 18, 40-49, 52-56, 82-96 si 123 din Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 12 iulie 1978, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comuna din 5 mai 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
PAULA MARIA IVANESCU
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Bucuresti, 26 mai 1998.
Nr. 100.
ANEXA Nr. 1
PROGRAME NATIONALE DE SANATATE PUBLICA, organizate si finantate de Ministerul Sanatatii
1. Programul national de supraveghere si control al bolilor infectioase;
2. Programul national de imunizari;
3. Programul national de supraveghere si control al tuberculozei;
4. Programul national de supraveghere si control al infectiei HIV/SIDA;
5. Programul national de prevenire si control al bolilor venerice;
6. Programul national de prevenire si control al infectiilor nosocomiale (intraspitalicesti);
7. Programul national de transfuziologie si hematologie transfuzionala;
8. Programul national de prevenire si control al toxicomaniei si patologia indusa;
9. Programul national de actiune pentru mediu si sanatate (impactul factorilor de risc din mediu);
10. Programul national de supraveghere a starii de sanatate în colectivitati de copii si adolescenti;
11. Programul national de supraveghere a factorilor de risc din mediul de munca si de risc profesional;
12. Programul national de planificare familiala si de protectie a starii de sanatate a mamei si copilului;
13. Programul national de sanatate mintala si profilaxie în patologia psihiatrica si psihosociala;
14. Programul national de preventie geriatrica/gerontologica si protectia vârstnicului;
15. Programul national de profilaxie si control pentru bolile cardiovasculare medicale si chirurgicale;
16. Programul national de preventie în patologia nefrologica si dializa renala/transplant renal;
17. Programul national de preventie si control în patologia oncologica si transplant medular;
18. Programul national de preventie în talasemie, hemofilie si alte hemopatii;
19. Programul national de preventie si control în diabet si alte boli de nutritie;
20. Programul national de ortopedie preventiva si recuperatorie;
21. Programul national de preventie în patologia endocrina;
22. Programul national de preventie stomatologica;
23. Programul national de sustinere a centrelor nationale de referinta pentru laborator;
24. Programul national de standardizare a serviciilor medicale în sanatatea publica;
25. Programul national de educatie pentru sanatate;
26. Programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei si supraveghere demografica;
27. Programul national de perfectionare profesionala continua si strategia resurselor umane;
28. Programul national de preventie si recuperare în neurologie;
29. Programul national de reabilitare a serviciilor de urgenta prespitaliceasca;
30. Programul national de acreditare a unitatilor medicale de sanatate publica si servicii de interes national;
31. Profilaxia si recuperarea balneo-fizio-climatologica.
ANEXA Nr. 2
ACTIVITATI în domeniul asistentei de sanatate publica pentru care Ministerul Sanatatii elaboreaza norme tehnice
I. Protectia populatiei fata de factorii nocivi din mediul de viata si munca:
1. Norme privind protectia persoanelor împotriva factorilor de poluare a mediului înconjurator si la locul de munca:
1.1. Norme privind calitatea sanitara a apei potabile;
1.2. Norme privind securitatea sanitara a alimentelor;
1.3. Norme privind protectia persoanelor din colectivitati:
a) functionarea unitatilor hoteliere, a statiunilor balneare, a locurilor de agrement, a mijloacelor de transport în comun, a garilor, aeroporturilor, porturilor si a punctelor de trecere a frontierei de stat, a stadioanelor si terenurilor de sport, a oboarelor si pietelor;
b) protectia speciala a persoanelor cu handicap, încadrate în unitati speciale ocupationale;
c) asigurarea conditiilor de igiena în unitati de îngrijire a copiilor si în unitati de invatamânt;
d) protectia personalului care este încadrat în munca si organizarea asistentei medicale preventive la locul de munca; stabilirea standardelor privind concentratia maxima admisa a noxelor la locurile de munca si a unor masuri de prevenire a bolilor profesionale;
2. Norme pentru înregistrarea si controlul medicamentelor si al produselor biologice de uz uman;
3. Norme de igiena si antiepidemice pentru activitatea care se desfasoara în unitatile sanitare publice si private;
4. Norme privind functionarea farmaciilor publice si private, a unitatilor de productie si a depozitelor de distribuire a medicamentelor si materialelor sanitare;
5. Norme privind productia, pastrarea si utilizarea substantelor toxice si a stupefiantelor;
6. Norme privind protectia persoanelor care lucreaza în locuri de munca cu radiatii ionizante sau care vin în contact cu substante radioactive;
7. Norme privind activitatea de servicii funerare;
8. Norme privind modul de îndepartare si de neutralizare a reziduurilor solide, lichide, gazoase, menajere si industriale, precum si de orice alta natura;
9. Norme privind functionarea unitatilor care asigura servicii pentru populatie.
II. Alte activitati medicale preventive:
1. Norme privind evaluarea dezvoltarii psihosomatice a copiilor si organizarea examinarilor de bilant al starii de sanatate;
2. Norme privind functionarea cabinetelor de planificare familiala si de prevenire a complicatiilor sarcinii si lauziei;
3. Norme privind examinarea elevilor si studentilor care practica sport competitional neprofesionist;
4. Metodologii privind principiile de promovare a sanatatii si educatiei pentru sanatate;
5. Norme privind alte probleme de sanatate publica.
III. Activitati medicale pentru autoritati publice:
1. Norme privind consultatiile medicale si eliberarea certificatelor medicale care se cer de catre autoritatile publice;
2. Norme privind efectuarea expertizelor medicale pentru stabilirea unor capacitati si aptitudini legate de starea de sanatate a persoanelor, examinarea conducatorilor auto si a persoanelor care cer sau au autorizatie de portarma;
3. Norme privind raportarea unor date referitoare la morbiditate de catre unitatile sanitare publice si private.