Contact rapid: |
||
 |
Telefon: |
021.320.20.37 |
 |
Email: |
office@cmmh.ro |
 |
Adresa: |
Calea 13 Septembrie, nr. 193, Sector 5, Bucuresti, 050733, Romania |
Trebuie stiut faptul ca dermatita seboreica este o afectiune inflamatorie superficiala destul de des intalnita, care evolueaza cu perioade de exacerbare si remisiune, cu distributie si tablou clinic tipice si care afecteaza tegumentul din zonele bogate in glande sebacee, in special scalpul, fata, pliurile nazolabiale, sprancenele si regiunile postauriculara, toracele anterior si toracele postero-superior.
Fumatul, este un factor nociv pentru organism si dupa cum bine stim acesta dauneaza grav sanatatii.
Probabil orice fumator a incercat cel putin o data in viata sa renunte la fumat, iar odata adoptata aceasta decizie a resimtit si efectele negative ale renuntatului la fumat. Acestea apar in momentul in care ogranismul nu mai primeste nicotina (subtanta de care devine dependent prin fumat) si se manifesta prin dureri de cap, tremuratul mainilor, scaderea puterii de concentrare si chiar irascibilitate.
Cativa cercetatori de la Harvard si-au pus intrebarea daca placa de beta-amiloid, care acopera creierul bolnavilor de dementa, este o cauza a imbolnavirii sau un efect al acesteia. Un nou studiu publicat de Dr. Ganesh M. Shankar si Dr. Dennis J. Selkoe de la Harvard Medical School prezinta pentru prima oara efectul pe care un anumit tip de proteina beta-amiloidica il are asupra creierului. Cercetatorii au provocat simptomele caracteristice maladiei Alzheimer unor cobai, injectandu-le acest tip particular de proteina beta-amiloid. Injectiile cu alte tipuri de astfel de proteine nu au dus la declansarea bolii, fapt care explica de ce anumiti oameni al caror creier este acoperit cu placi de beta-amiloid, nu prezinta nici unul dintre simptomele acestei boli incurabile.
Diferite tipuri de proteina beta-amiloid solubila, continad un numar diferit de molecule, dar si nuclee insolubile ale placii cerebrale, au fost injectat pe creierul cobailor. Injectarile cu nucleele insolubile dar si cu forma solubila de beta-amiloid cu o molecula si respectiv cu trei molecule, nu au dus la declansarea simptomelor de Alzheimer, dar forma solubila de beta-amiloid cu doua molecule a dus la aparitia simptomelor acestei boli grave pe cobai. Acesti cobai au inceput sa aiba disabilitaţt ale functiei memoriei, mai ales pentru comportamente nou invate sau dobandite. In plus, densitatea celulelor cerebrale la acesti soareci a scazut cu nu mai puţin de 47% (sinapsele neuronale au fost afectate de proteina beta-amiloid).
Dr. Marcelle Morrison-Bogorad, directorul sectiei de neurologie al Institutului national de geriatrie (National Institute on Aging), institutie ce a finantat acest studiu, s-a declarat surprins de faptul ca doar unul dintre cele trei tipuri de proteine beta-amiloidice provoaca simptomele maladiei Alzheimer. “Acest studiu desemenaza doar Inceputul. Avem mult de munca acum pentru a intelege de ce acest tip de proteina beta-amiloid cu doua molecule duce la apariţia demenţei”, a declarat Dr. Morrison-Bogorad.
Totusi, acesta descoperire poate oferi o noua metoda de tratament a acestei boli incurabile. Este vorba despre niste molecule cu functia de modulatori ai enzimei gamma-secretaza (GSM), molecule ce pot fi obtinute in laborator dar despre care se stiau destul de putine lucruri. Aceste molecule GMS au un rol in controlarea acumularilor de proteine, de beta-amiloizi care formeaza placile senile in cazul maladiei Alzheimer. Aceste molecule au de asemenea un dublu impact biologic. Ele reduc producerea de proteine lungi de beta-amiloizi, blocand astfel formarea de aglomerari ale acestei proteine si incurajeaza in acelasi timp producerea de fragmente scurte de beta-amiloizi care la randul lor impiedica formarea de aglomerari din fragmente lungi de beta-amiloizi. Cercetatorii au descoperit faptul ca moleculele GSM nu actioneaza direct, asa cum s-a crezut, asupra acestor enzime, ci la bivelul “substratului” proteinei in sine. Aceasta descoperire ar putea avea implicatii importante pentru terapia a numeroase maladii grave, printre care si maladia Alzheimer.
In prezent in lume exista aproximativ 24 de milioane de bolnavi de Alzheimer, iar conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) aceasta cifra se va dubla in urmatorii 20 de ani.
